the awakening [1]…

opening theme
“You could
say I lost my faith in science and progress / You could say I lost my
belief in the holy church / You could say I lost my sense of direction
/ You could say all of this and worse but //
If I ever lose my faith in you / There’d be nothing left for me to do //”
 
pare
c-a-nviat… o duminica pe inima lui pare sa-l fi readus la viata… un
spectacol, poate cel mai frumos ce l-a vazut vreodata scena
constanteana, l-a facut sa resimta un fior prafuit ce zacea-ntr-un colt
al eu-lui sau… nu, n-a simtit nici macar un nod in gata sau gol in
stomac cand si-a vazut fosta iubita pe scena… ba chiar s-a bucurat de
acest lucru… i se confirma ca era un capitol incheiat pe vecie…
discutiile de dupa, purtate la un pahar de vin rosu, cu muzica live
zornaind in urechi si cu o companie ce-l facea sa se simta-n largul sau
l-au facut sa se simta ‘eu’ dupa multa vreme… si-ar fi vrut ca timpul
sa inghete, sa ramana acolo mereu…
 
Before
you accuse me, take a look at yourself / Before you accuse me, take a
look at yourself / You say Ive been spending my money on other women /
Youve been taking money from someone else //
 
aceeasi
rascruce prin care a mai trecut de zeci de ori… aceleasi cai ce l-ar
putea duce undeva, insa in diferite moduri si-n diferite locuri
aceeasi
privire iscodind posibilitatile, insa aceeasi inconstienta incrancenare
de-a urma acelasi drum desi rezultatul ar fi fost acelasi: aceeasi
rascruce far’ de indicatoare , prin care a trecut de zeci de ori… de
asta data nu mai vrea sa paseasca, nu mai poate… simtul i s-a
transformat in gand… “semn rau” spuse scenaristul luat prin
surprindere… publicul ofteaza. spectacolul pare sa-si fi pierdut
magia.
 
Turn the lights down low / Take it off / Let me show / My love for you
Insatiable // Turn me on / Never stop / Wanna taste every drop / My love for you / Insatiable //
 
brusc,
smulse manuscrisul din mana scenaristului… ii infrunta reactia
dezaprobatoare cu o privire scurta. se saturase de modificarile altora.
n-avea nimic de scris, iar lucrul acesta dadea un sentiment de liniste
echipei producatoare. iar contractul in vigoare nu-i dadea nici un
drept de a iesi din ‘hora’. “n-ai cum sa modifici scriptul, n-ai cu ce!
trebuie doar sa-l joci!”. era vocea ragusita a regizorului ce nu facea
altceva decat sa dea indicatii din scaunelul sau pentru a surprinde cat
mai bine cu putinta jocul. “watch me!”
 
A little late for all the things you didn’t say / I’m not sad for you
But I’m sad for all the time I had to waste / ‘Cause I learned the
truth / Your heart is in a place I no longer wanna be // I knew there’d
come a day / I’d set you free / ‘Cause I’m sick and tired / Of always
being sick and tired //

 
prefacu
hartia manuscrisului in sute de farame ce zburau in voie, purtate de
vant. intr-o panica de nedescris, atat echipa cat si publicul
tasnira-ntr-un suflet sa recupereze micile bucati imprastiate
care-ncotro… “a fost cea mai necugetata fapta ce-ai putut-o face. te
va costa enorm!”. “recuperati bucatile scenariului. le vom lipi.
spectacolul trebuie sa continue”. 
 
Gonna
change my way of thinking, / Make myself a different set of rules. //
Gonna change my way of thinking, / Make myself a different set of
rules. // Gonna put my good foot forward, / And stop being influenced
by fools. //

 
in maini avea ultimele
pagini ale scenariului. a realizat intr-o clipita ca nebunia avea sa-si
urmeze cursul, atata vreme cat meticulozitatea echipei putea sa repuna,
bucata cu bucata, scenariul in forma-i fireasca. era singurul script de
acest gen, iar asta le dadea o motivatie-n plus sa nu-l piarda.
 
That
love don’t love no one / It takes a fool to learn / I was a fool, you
were a fool / That love don’t love nobody / Now we got love, we need
love / It takes a fool to learn…//

 
mototoli ultima pagina si-o idesa in gura. timpul paru ca se opreste-n loc. larma se opri… liniste, in sfarsit liniste…
“sarman nebun, nici nu-ti dai seama ce ai facut!”
mestecand
constiincios aceea ultima pagina, realiza ca lipsa ultimei bucati din
puzzle reducea totul la zero. scenariul devenea istorie… iar prin
privirea lui se putea vedea focul…
 
I
guess I’m doing ok / I moved in with the strangest guy / Can you
believe he actually thinks / That I’m really alive // I will buy you a
garden / Where your flowers can bloom / I will buy you a new car /
Perfect shinny and new / I will buy you that big house / Way up in the
west hills // I will buy you a new life / Yes I will // Yes, I know all
about that other guy / The handsome man with athletic thighs / I know
about all the times before / With that obsessive little rich boy / They
might think you think you’re happy / Yeah maybe for a minute or two /
They can’t make you laugh / No they can’t make you feel the way that I
do / I will buy you a garden / Where your flowers can bloom / I will
buy you a new car / Perfect shinny and new / I will buy you that big
house / Way up in the west hills // I will buy you a new life / I will
buy you a new life / [Yes I will]
ending theme
I will buy you a new life / I will buy you a new life / [Yes I will]
I will buy you a new life / I will buy you a new life / [Yes I will] 
all fades out
 
to be continued…
Acest articol a fost publicat în 17, Politica și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.